România 19:51Roma 18:51Madrid 18:51Berlin 18:51Paris 18:51Londra 17:51 EUR 5,3408GBP 6,4015

Știri și ajutor pentru românii din străinătate

Kindergeld pentru copii din străinătate: România, pe locul 3 după cetățenia beneficiarilor

Redacția Vocea Diasporei,

WhatsApp Facebook

Germania plătea la finalul lui 2025 alocații pentru 291.292 de copii cu domiciliul în afara țării, dintre care 32.459 aparțin unor beneficiari cu cetățenie română. Politicieni germani cer oprirea acestor plăți.

Kindergeld pentru copii din străinătate: România, pe locul 3 după cetățenia beneficiarilor
Foto: andreas160578 / Pixabay

Potrivit Ziarului Românesc (Germania), care citează date ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA) prezentate de Bild pe 5 noiembrie 2026, Germania plătea la sfârșitul anului 2025 alocația Kindergeld pentru 291.292 de copii cu domiciliul în străinătate. Dintre aceștia, 32.459 sunt copii ai unor beneficiari cu cetățenie română, ceea ce așază România pe locul al treilea între naționalitățile beneficiarilor străini.

Cum arată clasamentul

Pe primul loc se află cetățenii polonezi, cu 112.384 de copii, urmați de cei cehi, cu 33.872. Alte 36.727 de plăți vizau copii ai unor beneficiari cu cetățenie germană care locuiesc în afara țării.

Clasamentul ține cont de cetățenia părintelui care primește alocația, nu de țara în care trăiește copilul. Nu toți cei 32.459 de copii au deci domiciliul în România: în unele familii, un părinte lucrează în Germania, iar copilul locuiește într-un alt stat european.

Evoluția în timp

În 2011, Germania plătea alocații pentru 103.559 de copii aflați în străinătate, iar în 2015 pentru 158.169. Numărul s-a apropiat de triplu în 14 ani, dar față de 2020 înregistrează o scădere de aproape 12%.

În 2025, circa 528 de milioane de euro au ajuns în conturi bancare din străinătate, față de 45,7 milioane în 2011. Cifra nu reprezintă exclusiv alocații pentru copii care trăiesc în afara Germaniei, pentru că plățile către conturi externe pot privi și copii aflați în Germania.

Reportajul și reacțiile politice

Disputa a reizbucnit după un reportaj al televiziunii germane MDR din comuna Bărbulești, județul Ialomița. Un reprezentant al administrației locale a spus că există familii cu zece sau 15 copii și că primăria eliberează lunar 20–30 de adeverințe pentru cereri de Kindergeld, numind aceste prestații „o comoară” pentru localitate. Reportajul și statisticile nu arată, prin ele însele, că beneficiile ar fi fost obținute ilegal.

Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului BSW, a cerut oprirea plăților pentru copiii care nu locuiesc în Germania: „Nu ar trebui să se mai plătească Kindergeld pentru copiii care nici măcar nu locuiesc în Germania!”. Copreședinta AfD, Alice Weidel, a scris că imigranții din România „jefuiesc” sistemul german de protecție socială. Ministerul de Externe de la București a transmis că respinge „orice instrumentare în scop politic a prezenţei cetăţenilor români în ţările Uniunii Europene”.

Ce prevăd regulile

Românii care lucrează sau desfășoară activități independente în Germania pot avea dreptul la Kindergeld chiar dacă minorii locuiesc în România, însă dreptul nu este automat. Autoritățile verifică situația profesională și familială a părinților și stabilesc ce stat plătește. Dacă părinții lucrează în state diferite, se aplică regulile europene de prioritate: România poate plăti prima alocația, iar Germania achită diferența până la nivelul prestației germane. În 2026, Kindergeld este de 259 de euro lunar pentru fiecare copil.

Sursa: Ziarul Românesc (Germania).
Foto: andreas160578 / Pixabay. Scris cu AI

Citește și